Fructele sunt alimente de origine vegetala, apreciate din punct de vedere nutritiv prin continutul lor bogat in glucide, saruri minerale, vitamine si acizi organici.
Ca structura, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp si endocarp, care impreuna formeaza pericarpul.
Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos.
Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.).
Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos.
Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.).
Clasificarea fructelor
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.
Dupa structura, fructele se grupeaza in:
- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice);
- fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi,capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele,migdalele, fisticul, arahidele.
- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice);
- fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi,capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele,migdalele, fisticul, arahidele.
Dupa gust si aroma, fructele se grupeaza in:
- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidoniase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidoniase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
Dupa continutul in substante nutritive, fructele se impart in:
- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
Rolul fructelor in organism
In organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:
- actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze;
- actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.
In organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:
- actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze;
- actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.
In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:
- vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: masline, nuci, migdale.
LEGUME si importanta lor
- vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: masline, nuci, migdale.
legume si fructe sanatoase pentru tine |
Legumele constituie cea mai importanta sursa de vitamine (C, A, B) numai in masura in care sunt cumparate proaspete si pastrate in conditii optime. O alimentatie igienica si completa presupune legume intregi, viu colorate, nevestejite.
Rosiile bine coapte, fara parti verzi, nestrivite, nemucigaite sunt gustoase, hranitoare si economice.
Mazarea verde tanara, de buna calitate, proaspata trebuie sa fie de o nuanta verde viu, cu pastaile bine inchise, pline de boabe mici cu pielita neteda, cu miez plin de suc.
Radacinoasele (morcov, telina, pastarnac, patrunjel) se pastreaza pentru iarna intr-o pivnita aerisita si racoroasa care se va dezinfecta din timp prin afumare cu bioxid de sulf, iar peretii si pardoseala cu lapte de var. Ele vor fi curatate de pamant si de frunze, se vor lasa sa se zvante, apoi vor fi asezate in randuri varf langa varf, peste fiecare rand se va presara nisip uscat. Morcovul, patrunjelul si telina pot fi pastrate si in ladite, invelite in ziare (fiecare in parte).
Varza tarzie de toamna se pastreaza prin murare sau pe rafturi, fiecare invelita in ziar.
Cartofii bine alesi se pastreaza in pivnite racoroase, la intuneric.
Verdeturile bogate in vitamina C sunt: mararul, patrunjelul, leusteanul, frunze de telina si de tarhon.
Patrunjelul se poate mentine proaspat iarna, daca este sadit in ladite pastrate pe fereastra si udate zilnic.
Verdeturile se pot pastra si uscate, caz in care culegerea se face in lunile Iulie si August cand plantele sunt in plina vigoare. Frunzele de patrunjel, marar, leustean, telina se intind pe o panza de tifon fixate cu cuisoare pe un mic cadru din patru scandurele, unde se usuca perfect.
Frunzele de telina culese cu cotoare se spala si se oparesc, apoi se usuca pe un tifon sau insirate pe o sfoara.
Mazarea verde tanara, de buna calitate, proaspata trebuie sa fie de o nuanta verde viu, cu pastaile bine inchise, pline de boabe mici cu pielita neteda, cu miez plin de suc.
Radacinoasele (morcov, telina, pastarnac, patrunjel) se pastreaza pentru iarna intr-o pivnita aerisita si racoroasa care se va dezinfecta din timp prin afumare cu bioxid de sulf, iar peretii si pardoseala cu lapte de var. Ele vor fi curatate de pamant si de frunze, se vor lasa sa se zvante, apoi vor fi asezate in randuri varf langa varf, peste fiecare rand se va presara nisip uscat. Morcovul, patrunjelul si telina pot fi pastrate si in ladite, invelite in ziare (fiecare in parte).
Varza tarzie de toamna se pastreaza prin murare sau pe rafturi, fiecare invelita in ziar.
Cartofii bine alesi se pastreaza in pivnite racoroase, la intuneric.
Verdeturile bogate in vitamina C sunt: mararul, patrunjelul, leusteanul, frunze de telina si de tarhon.
Patrunjelul se poate mentine proaspat iarna, daca este sadit in ladite pastrate pe fereastra si udate zilnic.
Verdeturile se pot pastra si uscate, caz in care culegerea se face in lunile Iulie si August cand plantele sunt in plina vigoare. Frunzele de patrunjel, marar, leustean, telina se intind pe o panza de tifon fixate cu cuisoare pe un mic cadru din patru scandurele, unde se usuca perfect.
Frunzele de telina culese cu cotoare se spala si se oparesc, apoi se usuca pe un tifon sau insirate pe o sfoara.
Ciupercile comestibile, cu un continut mare de apa sunt foarte usor alterabile. Trebuie evitate ciupercile zdrobite sau rupte in bucati, deoarece in aceasta situatie dispare semnul cel mai important pentru recunoasterea ciupercilor otravitoare - umflatura ca un bulb, de la baza piciorului, inconjurata de o punga numita valva.
Ciupercile se consuma proaspete, nu se recomanda conservarea ciupercilor in borcane sterilizate cu mijloace casnice simple.
Ciupercile se consuma proaspete, nu se recomanda conservarea ciupercilor in borcane sterilizate cu mijloace casnice simple.
Leguminoasele uscate (boabe) - sunt importante ca valoare nutritiva continand proteinele cele mai valoroase si multe glucide - 70%. Se pastreaza in saculete intr-o camera uscata.
Fructele impun aceleasi reguli la alegere ca si legumele. Fructele proaspete, pentru consumul zilnic, se tin in cosulet la loc racoros. Congelarea - metoda de inghetare rapida a fructelor si legumelor, le conserva aspectul si valoarea nutritiva. Pentru pastrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congeleaza in zahar sau sirop, ele se vor consuma in primele 6 ore de la decongelare.
Altele ca: fragi, capsuni, trebuie supuse unei decongelari lente, la loc racoros si consumate imediat.
Altele ca: fragi, capsuni, trebuie supuse unei decongelari lente, la loc racoros si consumate imediat.
Legumele congelate se vor pregati inainte de decongelarea totala, de exemplu: fasolea congelata trebuie pusa direct in apa fiarta.
Uscarea ca metoda de conservare a legumelor si fructelor necesita maruntirea prealabila a acestora, uneori oparirea si apoi uscarea in cuptor, ceea ce le saraceste in vitamine si saruri minerale, pierd si 90% din greutate.
Pastrate in saculete de panza sau borcane cu capac, fructele uscate aduc varietate in meniurile pentru iarna; ex: compoturi.
Alta metoda de conservare o constituie dulceturile, gemurile, peltelele.
Pastrate in saculete de panza sau borcane cu capac, fructele uscate aduc varietate in meniurile pentru iarna; ex: compoturi.
Alta metoda de conservare o constituie dulceturile, gemurile, peltelele.